Galbenele (Calendula officinalis) - boance, calce, calinica, caldarusa, cilimica

Galbenele planta cu tulpina inalta, ramificata si paroasa, cu flori centrale, tubuloase, de culoare galbena. O putem întâlni în întreaga ţară pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, a căilor ferate şi pe lângă garduri.

Se recoltează florile fără codiţe când sunt complet dezvoltate. Recoltarea se face succesiv 3-4 zile, după ce se ridică roua şi până seara se usucă în straturi subţiri, la umbră.

Uz intern: gastrite hiperacide, ulcer gastric, ulcer duodenal, colecistită, icter infecţios, ulceraţii canceroase, inflamaţii ale colonului, hemoroizi, vermifug, boli de ficat, cicatrizant intern, dismenoree.

Uz extern: leucoree, trichomoniaza, acnee, arsuri, degerături, răni purulente, cancerul pielii, leziuni ulceroase ale sânilor, cancer mamar, boli tegumentare, micoze, osteoporoză.

Infuzia: 2 linguriţe cu vârf de floare uscată la 300 ml apă clocotită. Din infuzie se bea călduţ ceaiul de 3 ori în decursul unei zile înainte cu o jumătate de oră de masă. O infuzie mai concentrată se prepară din 4 linguri de flori la 200 ml apă din care se beau 3 linguri pe zi.

Tinctură: se poate obţine din florile proaspăt culese care se introduc într-un recipient de sticlă de circa 1 litru, peste care se toarnă alcool până se acoperă florile. Vasul se asează în apropierea unei surse de caldură sau la soare unde trebuie să stea timp de 2 săptămâni. Pentru reglarea ciclului menstrual se pot lua de 3 ori pe zi câte 30 picături de tinctură în puţină apă.

Alifie: se înfierbântă 100 g de untură de porc nesîrată, peste care se pun 20 g de flori proaspete, se lasă să prăjească la foc mic. Se amestecă încet timp de 10 minute apoi se dă tigaia la o parte şi se lasă să stea aşa până a doua zi când se încălzeşte din nou amestecul şi se filtrează printr-un tifon, într-un borcan, în care se stoarce şi rezidul rezultat din prăjirea plantei. Se aplică alifia, în straturi subţiri în zonele cu arsuri şi degerături.

Băile de şezut:
30 g de flori proaspat culese se lasă să stea în apă rece timp de 24 ore. După acest timp se fierb timp de 10 minute în apa în care au stat şi se adaugă în apa de baie din cada până la nivelul de 25-30 cm, atât cât să ne acopere şoldurile. Băile de şezut vor dura timp de 10-15 minute şi se fac de două ori pe zi timp de 12 zile

Trandafirul urcator - Dortmund

Trandafirul urcator (catarator)Dortmund face parte din tipultrandafirilor urcatori cu flori buchet.Trandafirul Dortmund este un trandafir sanatos si rezistent, excelent pentru a acoperi un stalp, putand fi mentinut ca si tufa bogata prin curatarea periodica. Florile trandafirului sunt simple si mari, cu 5 petale si un centru alb in jurul miezului de stamine galbene. Bucheteletrandafirului urcator infloresc pe tot timpul verii si toamnei, dar aveti grija sa inlaturati florile moarte, pentru ca altfel sezonul de inflorire a trandafirului se va scurta. Frunzisul este alunecos si generos, de culoare verde-inchis, iar florile au un parfum discret. Creste mai mult in inaltime decat se intinde.

Poze cu trandafiri urcatori Dortmund:

Trandafiri agatatori - Dorothy Perkins

Dupa aproape un secol de cand a fost introdus, numele acestui trandafireste inca prezent in unele cataloage la categoria trandafiri agatatori. Puteti sa cresteti acest trandafir din motive sentimentale, insa nu mai reprezinta o alegere buna pentru o floare de gradina. Trandafirul Dorothy Perkinseste foarte predispus la fainare, ceea ce il face nepotrivit pentru a fi crescut pe perete. Florile mici ale trandafirului agatator apar in buchete bogate la sfarsitul lui iulie, de culoare roz pal, slab parfumata, iar utilizarea lui cea mai potrivita este impodobirea unui gard sau a unei arcade.

Trandafiri floribunda - Red gold

Numele acestui trandafir Floribundadescrie cu precizie florile tinere care au marginile petalelor rosii si partea dinspre interior aurie. Culorile se pierd si se amesteca, florile trandafiruluidevenind portocalii la maturitate.Trandafirul Floribunda Red Gold este un soi rezistent, cu frunzis interesant verde, cu nuante rosiatice in prima faza si flori viu colorate. Este untrandafir potrivit cultivarii in straturi, dar si o varietate potrivita in expozitii pentru ca florile sunt foarte rezistente. Red Gold este un trandafir care rezista foarte bine la ploaie si la conditiile atmosferice din timpul verii.

Trandafirii tufa - sfaturi pentru trandafiri

Sutele de soiuri de trandafiri precum:trandafiri pitici, trandafiri agatatori si urcatori, trandafiri miniaturali situfele de trandafiri fac ca alegerea sa fie foarte grea atunci cand se doreste cultivarea de trandafiri intr-o gradina.

Tufele de trandafiri sunt o combinatie dintre trandafirul clasic si hibrizii de trandafiri.Cumparati trandafiri cu radacini goale

Multe persoane sunt de parere ca este mai bine sa cumpere trandafiri cu radacini goale, gata de livrare si plantare toamna tarziu si iarna. Cele mai mult pepiniere si sere specializate le furnizeaza in acest mod.

Cunoasteti-va trandafirii

Trandafirii difera nu numai prin forma florilor si culoare. De exemplu, trandafirii mocati sunt cei mai indicati acolo unde doriti ca parfumul sa se raspandeasca in aer. Daca locuiti intr-o regiune cu clima umeda, trandafirii incretiti sunt cei mai rezistenti la bolile provocate de fungi si, deasemenea, surprinzator de rezistenti la ger. Exista trandafiri potriviti pentru grafini mai uscate sau mai umede, asa ca este bine sa faceti unele investigatii.

Adancimi la plantarea trandafirilor

Trandafirii au in general, un punct de altoire distinct, unde portaltoiul a fost altoit cu cultivatorul ales. Cand se planteaza un trandafir, aceasta zona umflata trebuie sa fie la nivelul solului sau foarte putin sub el; daca este ingropata prea adanc, este foarte probabil sa creasca mai tarziu un lastar nedorit.

Tratament special pentru trandafiri 

Pentru trandafiri exista fertilizator conceput special pentru ei, avand proportiile necesare de nutrienti. El contine potasiu si magneziu pentru a stimula inflorirea si a preveni ingalbenirea frunzelor ca rezultat al lipsei de magneziu.

Trandafirii sunt plante de gradina admirate de toata lumea si orice gradina ar trebui sa aiba aceste frumoase flori.

Tradafirul Remembrance - un trandafir Floribunda

Tradafirul Remembrance este untrandafir rosu al anilor '90 - o incrucisare intre trandafirul Trupeter si trandafirul Southampton. Culoarea este rosu stralucitor iar unele cataloage sustin ca infloreste pana la sfarsitul sezonului. Buchetele sunt mari, iar cresterea compacta a tufei este un avantaj daca nu aveti o gradina spatioasa. Tufele cu frunzis bogat se aseamana cu niste perne si nu depasesc perimetrul de 50 de cm. Tulpinile trandafirului sunt puternice si nu permit buchetelor sa se aplece. Nu este un soi de trandafir pentru ce cei prefera culorile pastelate. Tradafirul Remembrance are o rezistenta buna la boli, are o floare cu 32 de petale si este slab parfumata.

Bolile trandafirilor Totul despre bolile trandafirilor

ele mai grave boli ale trandafirilorproduse de ciuperci sunt fainarea, patarea neagra si rugina trandafirilor. Exista si soluri care sunt mai "rezistente la boli" ceea ce inseamna ca daca trandafirii sunt plantati in astfel de soluri vor rezista atacului acestora. Nu se intampla acelasi lucru in cazul unei epidemii, iar in aceasta situatie pulverizarea unor substante preventive este necesara. Aceste soluri sunt rezistente, dar nu imune.

Fainarea trandafirilor

Este cea mai raspandita boala a trandafirilor. Se manifesta print-0 pulbere alba, de mucegai, pe partile vegetabile - frunze si boboci. Frunzele trandafirului se incretesc si cad prematur. Atacul are loc de obicei vara sau la inceputul toamnei. Motivele ar fi: inrautatirea vremeii, uscaciunea pamantului sau zile prea calde urmate de nopti cu temperaturi scazute. Pentru a indeparta fainarea trandafirului pulverizati Multirose sau Systhane imediat ce observati primele semne ale bolii. Rugina trandafirilor

Nu este des intalnita, dar poate fi fatala. Se manifesta la inceput sub forma unor umflaturi portocalii pe spatele frunzelor, care se innegresc in august. Noii lastari detrandafir se innegresc si incretesc. Perioada de risc este lune iulie.

Patarea neagra a trandafirilor Patarea neagra a trandafirilorpresupune aparitia unor pete negre cu margini galbene ce se raspandesc rapid, provocand caderea frunzelor. Incepe devreme si devine vizibila in luna iulie-august. Atacul se manifesta pe ramuri, frunze, flori si lastari. Este dificil de indepartat. Taciunele sau mălura la trandafiri Apare de obicei la baza tulpinii si are aspectul unei zone maronii, dezvoltata in profunzime. Marginea zonei afectate poate fi umflata iar mai apoi crapata. Ciuperca ce genereaza taciunele patrunde in tulpina printr-un orificiu produs de o insecta, de o boala sau de o deteriorare mecanica. Daca zona afectata se mareste si incercuieste tulpina, toata partea de deasupra zonei bolnave va fi distrusa. Folositi un fertilizand mixt Toprose si Arbrex.

Calendarul trandafirilor

FEBRUARIE

Este bine sa acoperiti trandafirii din gradina.Trandafirii cataratori trebuie sa stea acoperiti pentru a nu inmuguri prea devreme.

MARTIE

Se dezvelesc trandafirii, se curata si se taie. Se administreaza ingrasamant in jurul tulpinii. Cand se va sapa pamantul din jur, ingrasamantul se va repartiza uniform.

Trandafirii si alti arbsuti decorativi, care se planteaza abia acum, trebuie manipulati cu grija si acoperiti cu vreascuri circa doua saptamani, pentru a-i proteja de soare si de frig.

MAI

Trandafirii se uda din belsug si cu grija si numai langa tulpina. Frunzele ude sunt predispuse ruginei. Combateti ciupercile inca de la primele semne, pentru ca acestea sa nu se extinda.

La trandafirii care infloresc de mai multe ori, indepartati fructele. Ele consuma puterea plantelor la fel ca si lastarii slabatici care cresc la baza.

IULIE

Cum trandafirii consuma multe substante nutritive, mai administrati substante nutritive pentru ca lastarii sa se fortifice pana toamna. Acum este timpul altoirii trandafirilor. Cumparati trandafiri cu radacinicompacte si sanatoase.

OCTOMBRIE

In stratul de trandafiri, pe pamantul umed, se presara potasiu (50 g/mp) pentru ca tulpinile sa se maturizeze mai repede si sa fie rezistente la frig. Se elimina florile fanate la trandafirii urcatori. Se pun ingrasaminte speciale pentru trandafiri pina vine frigul ca sa infloreasca contiuu.

NOIEMBRIE

Cit pamantul nu a inghetat se pot planta trandafiri.

Trandafirii proaspat plantati trebuie inconjurati cu pamant si acoperiti cu vreascuri.

DECEMBRIE

Abia acum trebuie sa va ganditi sa protejati trandafirii. Se curata straturile de trandafiri: frunzele cazute sunt un loc bun pentru proliferarea ciupercilor. Acoperiti plantele cu vreascuri de conifere.

Coroana trandafirilor in forma de copacel se leaga cu vreascuri de brad sau iarba neagra. De asemenea copaceii pot fi indoiti, iar coroana acoperita cu pamant.

Maghiran

Maghiran

În regiunea mediteraniană, maghiranul (origanum majorana) se numără încă din antichitate printre cele mai cunoscute plante aromatice şi medicinale. El a trecut Alpii abia în sec. al XVI - lea. Dacă nu tăiaţi lăstarii prea tare, vor creşte rămurele noi şi puteţi recolta a doua oară maghiran.
CREŞTERE: în patria de origine, maghiranul creşte ca arbust peren. În regiunea noastră, el atinge însă o înălţime de numai 30-50 cm. Pe tulpinile roşiatice se află frunzuliţe mici şi ovale, acoperite cu perişori fini. Din iunie până în septembrie se deschid la vârfuri floricele albe, liliachii sau roz.
LOC: căldura şi soarele sunt foarte importante pentru ca maghiranul să crească bine şi să capete o aromă intensă. Solul trebuie să fie permeabil şi bogat în substanţe nutritive. Solul greu trebuie îmbunătăţit prin încorporarea de nisip.
CULTIVARE: din martie puteţi cultiva timpuriu maghiran pe pervaz, iar din mai se seamănă direct în strat. Acoperiţi seminţele fine cu un strat subţire de pământ. Maghiranul precultivat se plantează afară la intervale de 25 X 25 cm, în mai, câte 2-3 plăntuţe împreună.
FOLOSIRE: maghiranul este folosit la cârnaţi şi pentru aromarea preparatelor grele. Ajută la digestie.

Cicoarea Totul despre cicoare

Cicoarea este cultivata din antichitate ca planta medicinala, folosita pentru tratarea bolilor hepato-biliare si renale. Radacina este un cunoscut inlocuitor al cafelei, iar partile aeriene sunt folosite cu scop medicinal sau culinar.

Descriere cicoare

Este o planta erbacee, perena, foarte raspandita la noi, incepand de la ses pana la munte, prin locuri necultivate, pe marginea drumurilor si raurilor. Are radacina groasa, privotanta si tulpina dreapta, ramificata si inalta pana la 2m. Frunzele bazilare sunt alungite, adanc scobite, iar cele tulpinale intregi, fara petiol, oval lanceolate, ascutite la varf si inconjoara prin baza lor tulpina. Florile hermafrodite, pentamere, de culoare albastra sunt dispuse in capitule, axilare sau terminale, grupate solitar pe tulpina si pe ramurile laterale; au caliciul redus si corola ligulata. Infloresc in luna iulie pana la sfarsitul lui august. 

Principii active : inulina, cicorina, colina, acid dicafeil-tartic (acid cioric) inpartile aeriene;substante amare de natura triterpenica, inulina, tanin,ulei volatil si rezine in radacina. 

Actiune farmacologica

n scopuri medicinale se intrebuinteaza atat radacinile (Radix cichrii), cat si partile aeriene (Herba cichorii); primele se recolteaza toamna tarziu, iar celelalte in timpul infloirii.
Aceste produse au proprietati multiple; astfel datorita principiilor amari, inulinei si colinei au activitati aupeptic-amare si colagoge, iar diuretica si laxativa a lor.

Intrebuintari cicoareInfuzie 2,5% (500-600 ml pe zi) se administreaza ca eupeptic-amar si coleretic;mareste cantitatea de bila si in acelasi timp o fluidifica(efect hidrocoleretic).Herba cichorii este un component major al ceaiului depurativ,iar Radix Cichorii al pulberii laxativ-purgativa. 
Uz extern: vindecarea ranilor si taieturilor.
Boli in care se utilizeaza: in furunculoza si acnee (sub forma de ceai,in asociatie cu radacina de brusture si iarba de trei frati patati). In constipatii cronice, in alimentatie radacinile plantei este cultivata pentru prepararea cafelei de cicoare cu proprietati gastrice.
Planta nu conţine principii toxice, doar la o administrare de peste 100g de cicoare pe zi apar fenomene secundare.

Busuioc

Originar din Africa şi Asia - în special din Indiile tropicale -, busuiocul a ajuns curând şi în regiunea mediteraniană. De acolo a ajuns în Europa Centrală, în secolul al XII - lea. Dintotdeauna au fost apreciate atât aroma busuiocului, cât şi efectul său vindecător în cazul tulburărilor de stomac şi din intestin.
Cultivarea în ghivece, plantele cresc şi în anii bogaţi şi reci; în plus, în ghivece busuiocul este ferit de melci.

ETIMOLOGIE: Numele busuioc (ocium basilicum) provine din grecescul “basileus” care inseamna “rege”, datorita aromei sale extraordinare. Numele busuiocului are aceeasi sursa in multe limbi europene, cu toate ca exista unele variatii: “basilika” in islandeza, “vasilki” in rusa, “bozilok” in albaneza, “bazsalikom” in maghiara, “bazalka” in ceha, “baseli” in provensala, “basilia” in basca, “busuioc” in romana,“vasilikos” in greaca moderna. In epoca coloniilor, denumirea a fost transferata si in cateva limbi africane, cum ar fi “besobila” in amharica.
Cuvantul grecesc basileus inseamna in general “conducatorul poporului”. Numele francez “herbe royale” si cel olandez “koningskruid” provin din aceeasi sursa (ambele insemnand iarba regala).
Denumirile iberice ale busuiocului, “albahaca” in spaniola, “alfabrega” in catalana si “albaraka” in basca sunt imprumuturi arabe, din forma araba originala “al-habaqa”. In limbile arabe de astazi, habaq a devenit rar folosit, inlocuit fiind de “raihan” care are rude in multe alte limbi orientale, cum ar fi “rezhan” din limba turca, “rehan” din ebraica, “rehani” din georgiana, “dhaihan” din limba curda si “rihan” din farsi.
Denumirile indiene pentru busuioc, “tulsichettu” in telugu, “tulasi” in tamil si “tulsi” in hindi deriva toate din sanscritul “tulasi”.
CREŞTERE: în funcţie de soi, planta anuală poate atinge o înălţime între 15 ţi 60 cm. Din iulie până în septembrie se deschid, la vârfuri, flori mici, albe sau roz. Frunzele ovale sunt uşor ondulate. Există multe soiuri diferite, de pildă cu frunze mici şi formă compactă "Balkonstar" sau cu frunze roşii "Dark opal".
LOC: Busuiocul iubeşte căldura şi soarele. Solul trebuie să fie bogat în humus şi permeabil. Udaţi regulat planta.
FOLOSIRE: Busuiocul este obligatoriu în bucătăria mediteraniană. Planta dă aromă roşiilor, salatelor, pastelor şi preparatelor din legume, carne şi peşte.Atunci când sunt înmuiate în apă, unele varietăţi de seminţe de busuioc devin gelatinoase, şi se folosesc în băuturi asiatice sau deserturi precum falooda sau şerbetul. Aceste seminţe sunt cunoscute sub numele de sabja, subja, takmaria, tukmaria, sau seminţe falooda. Seminţele se mai folosesc şi în Ayurveda, sistemul medicinal tradiţional al Indiei.
SIMBOL: Deşi pentru vechii romani , busuiocul era simbolul trădării , în Italia a ajuns simbolul iubirii . Tinerele fete purtau o mlădiţă de busuioc în păr pentru a arăta că aşteaptă peţitori. În unele regiuni din Italia busuiocul este cunoscut sub numele de „bacia nicola” (care tradus înseamnă "Sărută-mă Nicolae"). Se spune că atunci când o femeie primeşte un fir de busuioc de la un bărbat se va îndrăgosti de el pentru totdeauna. În România se crede că atunci când un băiat acceptă o mlădiţă de busuioc de la o fată sunt logodiţi.

Menta

Mentha piperita fam. Lamiaceae

Raspandita in intreaga Europa, aparuta ca hibrid spontan al speciilor Mentha aquatica si Mentha spicata-

Aparut pentru prima data in Europa.

Menta sau Izma buna, apare in latina sub denumirea de Menthae piperita. Este o planta raspandita in intreaga Europa

Inflorire in iulie-septembrie.
Recoltare -Se recolteaza frunzele inainte de inflorire
Compozitia chimica: ulei eteric 0.20-3.60% , acizii oleic, oleanolic, linolic, melisic, ursolic; sisterol, taninuri, flavonoide, amestec de parafine, vitamina C, D2, acid nicotinic, saruri minerale.Uleiul eteric contine 52.6-63.2% mentol, mentona, mentofuran, hidrocarburi terpenice
Utilizare: -se foloseste in alimentatie in stare proaspata sau uscata, la aromatizarea mancarurilor, deserturi, bauturi racoritoare sau alcoolizate (cocteiluri , lichior).
-ca medicament se foloseste sub forma de ceaiuri, infuzii, extract, tinctura

In medicina umana, uz intern:
Bun pentru tratarea empirica a tahicardiei, colicilor abdominale, meteorismului, urticariei, boli de ficat, administrat ca infuzie o lingurita de frunze uscate maruntite la o cana (200ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15-20 de minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi

Uz extern: pentru tratarea urticariei, combaterea reumatismului si tratarea ranilor ca unguent sau solutie extract de menta (vezi reteta preparat de ulei de menta)

Contraindicatii -nu se administreaza bolnavilor de ulcer

Plante medicinale aromate

Cimbrul



Thymus vulgaris -fam. Lamiaceae

Originar din Sudul Europei- Creste spontan in flora Spaniei si a Frantei

Aparut pentru prima data in Europa.

Cimbrul, cunoscut in latina sub denumirea de thymus vulgaris, este o planta aparuta in sudul Europei folosita la inceput ca si planta medicinala si apoi raspandita ca planta aromata.

Inflorire in mai-octombrie.
Recoltare -Se recolteaza partea aeriana in timpul infloritului.
Compozitia chimica: ulei eteric peste 2% format din timol, carvacrol, hidrocarburi terpenice, compusi oxigenati.
Utilizare: -se foloseste in alimentatie in stare proaspata sau uscat, la aromatizarea mancarurilor si a muraturilor.
- se foloseste sub forma de ceaiuri, infuzii, extract, tinctura sau ca si condiment in diverse retete culinare.

In medicina umana, uz intern:
Bun pentru tratarea enterocolitelor, eliminarea viermilor intestinali, stimularea functiei hepatice, combaterea tusei convulsive, administrat ca infuzie o cana pe zi cu inghitituri rare.

Uz extern: pentru tratarea ranilor si a ulceratiilor ca infuzie sau decoct din 2 linguri de pulbere de planta la o cana. Se fac spalaturi locale.
Pentru stimularea circulatiei periferice se fac bai cu infuzie de planta. Se face infuzie de 100gr de planta la 2litri de apa clocotita, vasul se lasa acoperit 30 de minute. Se strecoara si se toarna in apa din cada care trebuie sa aibe temperatura de 37 de grade. Baia dureaza 20 de minute.

Contraindicatii -la supradozare provoaca tulburari gastrointestinale, hipotensiune, incordare motorie si excitatie nervoasa urmata de depresie psihica.